Omar Khayyam a fost un mare cărturar persan, cunoscut de secole pentru contribuțiile importante pe care le-a avut în matematică și în astronomie. Și totuși, după aproape o mie de ani de la naștere, ne amintim de el ca poet; unul din cei mai importanți poeți care a trăit vreodată.
Cum se face, oare, că puținele rubaiyate (catrene) pe care le-a scris au ajuns până la noi înfruntând timpul, în vreme ce atâția poeți cu zeci de volume scrise au trecut în uitare după nici o generație? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: Khayyam ne vorbește în versurile lui despre lucruri care fac să vibreze cele mai sensibile și intime fibre ale ființei umane, cele care străbat fără nici un efort veacurile și ne fac să-l simțim și azi ca pe un frate de cuget și spirit.